vineri, 16 octombrie 2009

Masa de vineri noaptea...

Ora 23.40.Luna stralucea, cainii latrau iar idiotu de la 6 iar dadea gauri cu bormasina."M`e foame" imi zisei cu o indarjire de animal de prada si plecai in cautarea prazii.Am fost prin debara...pufuletii cu ciocolata se terminasera, in afara borcanelor cu dulceata si alta chestie rosie (care nu pot sa`mi dau seama ce e, intr`o buna zi o s`o intreb pe mama ce e in borcanu ala) n`am gasit nimic.Ma indrept incet incet spre frigider, in cautarea unei prazi usoare.Deschid usa cu o precizie de lucrator la Apaca, sectia nasturi.Deodata manerul usii imi cade din mana (nu, nu e stricat e doar o figura de stil ca am dat drumu la usa)...Ce vad nu`mi vine a crede...Nu nu era bigfoot, nici macar yeti sau chuppacabra, gasita saptamana trecuta sub raftul cu ciorba, era chiar o cutie micuta de salata de peste ungureasca.Am lasat`o din mana si am fugit inapoi..."Lasa ca mananc maine dimineata".
Publicat de la
Etichete: , ,

7 comentarii:

  1. ▫ PooF ■16 octombrie 2009 la 14:06

    aliiin!! ai uitat o faza foarte importanta din poveste!! si anume: ai pus mana pe ea da aiaruncat`o la loc in frigider, ti`a fost frica, ai simtit ca misca (:O) ..m'am simtit obligata sa o pun :>

    RăspundețiȘtergere
  2. Chiar Alin16 octombrie 2009 la 14:09

    da lauraa [;;)] apreciez ca ai spus si partea asta extrem de importanta [:))]

    RăspundețiȘtergere
  3. Issaxx17 octombrie 2009 la 03:15

    "lucrator de la Apaca, sectia nasturi" a fost criminala faza... criminala. Am ras intr-o veselie... Anyway multa inspiratie si cat mai multe postari.

    P.S.: Mi-ai dat o idee la faza cu vecinii :>

    RăspundețiȘtergere
  4. Huskyot17 octombrie 2009 la 10:58

    Frate, parca ar fi laboratorul lui Dexter la tine acasa....:))

    RăspundețiȘtergere
  5. Ioana18 octombrie 2009 la 11:36

    eu deobicei nu mananc dupa 19,desi acum am o felie de paine imensa cu finetti.

    RăspundețiȘtergere
  6. Anonim15 noiembrie 2009 la 12:22

    Aliiin nu te-a prins gaftona?un user anonim care nu-l cunoaste pe alin ci doar povestea mirobolanta a vietii sale si casa in care sta alaturi de parintii lui:)) Aliin succes in continuare si data viitoare cand cade yala sa te ascunzi dupa cutia cu chibrituri;;) Pa Te-am pupat din mers;;)

    RăspundețiȘtergere
  7. Chiar Alin15 noiembrie 2009 la 12:24

    multumesc userului anonim pentru mesajele de bine :))

    RăspundețiȘtergere

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)